• andreea 415

    Calculul se bazează pe apariția primei luni pline din echinocțiul de primăvară, adică este un soi de calcul în funcție de astre. Astfel că ciclul în care paștele poate să cadă în aceeași zi se încheie o dată la 10, 11 ani. Acest mod de a calcula datează de prin anul 325.

    Recent, în 1997, s-a încercat recalcularea datei în care cade Paștele în fiecare an, recalculare mai clară și bazată pe mișcările astrelor din prezent. Se pare că începând cu 2001 trebuia să se aplice noua metodă de calcul însă nu s-a întâmplat nimic. Din această modalitate de calcul rezulta că Paștele cade în aceeași zi.

    • +1
      1
    Autentifică-te dacă vrei să comentezi răspunsul.
  • prost 176

    Prin anul 325 conciliul de la Niceea a spus că ziua de Paște cade în prima duminică după prima lună plină care cade după sau în timpul echinocțiul de primăvară.

    În paralel, s-au perindat tot felul de formule care să determine ziua în care cade Paștele, însă deoarece depinde de mișcarea astrelor, respectiv de mișcarea soarelui și a lunii, este foarte greu de stabilit o formulă. O dată la x ani, formula nu mai corespunde, iar bisericile încep să se bazeze pe o mișcare a astrelor eronată, existentă doar în calcule.

    Așadar, încă nu există o formulă clară și precisă, motiv pentru care, singurele semne care determină clar ziua în care cade Paștele, sunt astrele – luna și soarele.

    Se poate spune și că încă nu s-a găsit o formulă exactă care să calculeze mișcarea soarelui, toate calculele noastre din domeniu fiind aproximate.

    • +1
      0
    Autentifică-te dacă vrei să comentezi răspunsul.
Trimite răspunsul la întrebare
Autentifică-te dacă vrei să răspunzi.